au luat avânt cazările „suspendate între cer și pământ” – fie ele hoteluri cocotate pe stânci, cabane de sticlă pe vârfuri de munte sau camere de tip „treehouse” aflate la zeci de metri deasupra solului. Acestea nu sunt doar locuri de cazare, ci sanctuare ale spectacolului natural, unde fiecare răsărit pare pictat de un maestru și fiecare apus este o lecție de tăcere.
Turismul de altitudine: tendință globală
Fenomenul „sky lodges” sau „accommodation with a view” este în plină ascensiune. Potrivit unui raport realizat de Booking.com în 2024, peste 68% dintre turiștii mileniali și generația Z aleg destinații în care „priveliștea este mai importantă decât confortul tradițional”. Aceste locuri oferă nu doar panorame uluitoare, ci și o deconectare totală de la haosul urban, internetul omniprezent și rutina cotidiană.
Experiențe extreme în Peru, Norvegia și… România
Un exemplu devenit viral este Skylodge Adventure Suites din Peru, aflat la peste 400 de metri deasupra Văii Sacre. Accesul se face doar prin escaladă sau tiroliană, iar camerele – capsule transparente suspendate de stâncă – oferă o vedere de 300 de grade asupra munților Anzi. Prețul? Între 400 și 600 de dolari pe noapte, dar experiența este, spun turiștii, de neprețuit.
În Norvegia, hotelul Juvet Landscape Hotel, integrat în peisajul natural din apropierea fiordurilor, oferă camere construite din sticlă și lemn, complet izolate de restul lumii. Fiecare cameră are vedere directă spre pădure sau râu, iar arhitectura minimalistă amplifică senzația de plutire între cer și pământ.
Și România intră tot mai puternic pe această hartă a turismului de tip „lux în natură”. În Munții Făgăraș, proiecte precum Cabana Valea Sâmbetei sau Atra Doftana atrag turiști străini fascinați de liniștea și sălbăticia zonei. De asemenea, în Maramureș și Apuseni, tot mai mulți antreprenori investesc în case tradiționale suspendate, refăcute cu materiale naturale, dar dotate cu facilități moderne.
De ce ne atrag aceste locuri?
Psihologii explică fascinația pentru aceste spații prin conceptul de „elevated perspective”. Atunci când ne aflăm la înălțime, avem nu doar o viziune mai largă asupra lumii, ci și o senzație inconștientă de libertate și detașare. În plus, spațiile deschise și panoramele vaste reduc nivelul de stres și cresc nivelul de serotonină, potrivit studiilor realizate de University of Exeter.
Provocările acestor destinații
Dar aceste destinații nu sunt lipsite de controverse. Impactul asupra mediului este una dintre cele mai mari provocări. Multe dintre aceste locuri sunt construite în arii protejate, iar presiunea turismului poate afecta ecosistemele fragile. De aceea, tot mai mulți operatori aleg soluții ecologice: panouri solare, toalete compostabile, interdicții de acces cu autovehicule sau materiale 100% sustenabile.
Un viitor pe verticală?
Având în vedere tendința crescândă de urbanizare și dorința de evadare, e posibil ca turismul vertical să devină o constantă. În loc de hoteluri aglomerate, vom căuta refugiile suspendate – în copaci, în vârf de munte sau chiar pe platforme mobile, ridicate de drone (un concept aflat acum în testare în Japonia).
Cazările suspendate nu sunt doar o modă, ci o redefinire a modului în care călătorim. Într-o lume din ce în ce mai plată, aceste locuri ne amintesc să privim în sus. Și, uneori, și în interior.
